Principialisme

Conservatorul din mine îmi şopteşte despre tradiţie, valoare şi spiritualitate. Liberalul – pe de altă parte – îmi urlă tehnologii, carpe diem şi social media. Iar toată combinaţia asta duce înspre dezvoltare personală, o viaţă trăită din plin şi foarte multă deschidere.

Poetul care (încă) îşi aruncă versurile pe circumvolutionile creierului meu descrie romantismul viu-colorat, capturând speranţe într-un ghem de idee, pe care, mai apoi, le redă omenirii în forme ciudate. Nu-l condam şi nici nu-l judec. E din mine, e al meu!

Actorul îngheaţă o lume, toată lumea, totul. Uneori printr-un cuvânt, alteori printr-o privire. Eu aş spune că asta e cea mai delicioasă îngheţată pe care o poţi mânca şi de care nu te poţi sătura vreodată. Alţii m-ar contrazice.

Omul de afaceri pe care-l construiesc cu atâta muncă şi atâta pasiune stă drept în faţa oportunităţilor. Ştie că dacă ar sta altfel, i-ar fi cu mult mai dificil să facă paşii potriviţi în direcţia corectă, să spună cuvintele necesare unui efect benefic sau să se arunce cu toată experienţă pe care a acumulat-o în ceva nou, necunoscut.

Ego sum lux mundi.