Respectiv…

Motto: “Minte-te ca poate o sa fie mult mai bine maine!”
Bitza – 10 Degete

N-o sa fie! N-a fost, nu este si nici nu va fi! Iar noi, ca fraierii, ne punem aceeasi “sfanta” si indezirabila intrebare de fiecare data cand ne lovim de aceeasi repetabila si previzibila situatie: “De ce?”

Muncim pentru siguranta zilei de maine, pentru viitorul copiilor nostri, pentru a scapa candva de credite, pentru o viziune, pentru un obiectiv, pentru un “mai bine” ce nu prinde forme sub nicio forma!

Pentru asta? Sa te chinui atat pentru incertitudine, pentru deziluzii, pentru datorii?

Proiectia oricarui viitor trebuie sa-nceapa cu radacini bine infipte in trecut, adica in ceea ce iti defineste personalitatea, principiile, aia 7 ani de-acasa, pentru ca toate astea stau la baza tuturor actiunilor tale – si alea pe care (ti) le recunosti si alea pe care le faci fara sa le rationezi. Toate.

Iar daca radacina e puternica si bine infipta in viata pe care ti-o construiesti, atunci tulpina, crengile, frunzele vor creste de la sine. Atat timp cat in fiecare zi le uzi cat trebuie, cand trebuie si cum trebuie.

Post-ul asta e un deja-vu. Sper ca urmatorul sa fie un preview :-)

Ireversibil

… si nici nu stiu daca ai sa mai citesti din intamplare randurile-acestea…

Cateodata, ai sentimentul acela care apasa puternic (in minte, in sange, in ganduri, in piept, in cuvinte, in versuri) ca ceva se intampla cu cineva (prieten, iubit / iubita, familie, o persoana necunoscuta in spatele tau la 20 de metri). Si-ncepi sa-ntrebi in stanga si-n dreapta daca toata lumea e in regula, daca au patit ceva sau nu, daca-s bine, daca nu-s, daca-si mai aduc aminte cine esti si etc-uri din astea.

Si afli de la toti ca toate-s vechi si noi sunt toate (am reformulat gramatically correct). Da’ sentimentul persista, iar tie-ti vin in minte tot felul de imagini si de ganduri, uneori si amintiri si te tot intrebi ce-i cu ele. Ce ma-sa e cu ele si de ce sunt acolo (adica in tine, intr-o forma sau alta)?!

Raspunsul nu vine intr-un prezent sau viitor apropiat, iar tu ramai cu doua optiuni: fie sa te-ntrebi in continuare ce si cum, fie sa incerci sa inlocuiesti acest sentiment cu altceva. Daca prima optiune nu e tocmai cea potrivita intr-o astfel de stare, atunci cea de-a doua pare sa se preteze pentru niste actiuni interioare si interiorizate care sa te scoata de-acolo.

N-am sa-ti spun ce sa faci, nici macar n-am sa-ti dau sugestii. Pentru ca am obosit si pentru ca le stii deja. Mama imi spunea, cand eram mic: “Cauta si vei afla, bate si ti se va deschide!” – frumoasa educatie, trebuie sa recunosc.

Imi cer iertare pentru starea de “melancolie” din weekendul trecut, nu pentru ca a fost, ci pentru ca n-ar fi fi trebuit sa fie. Se spune ca o fotografie face cat o mie de cuvinte. Sa fie, sa nu fie adevarat?

Eu merg mai departe, inainte. Si nu merg singur, si ma bucur, si iti multumesc!

Si-ai zdrang zdrang!

Fata popii cea mai mare
din zdrâng! zdrâng! făcea parale!
Fata popii cea mai mare
din zdrâng! zdrâng! facea parale!

Şi-ai zdrâng! zdrâng! Şi-ai zdrâng! zdrâng!
Am o boală să te strâng!(x2)

Fata popii mijlocie
din zdrâng! zdrâng! facea simbrie!
Fata popii mijlocie
din zdrâng! zdrâng! facea simbrie!

Şi-ai zdrâng! zdrâng! Şi-ai zdrâng! zdrâng!
Am o boală să te strâng!(x2)

Fata popii cea mai mică
de zdrâng! zdrâng! nu-i era frică!
Fata popii cea mai mică
de zdrâng! zdrâng! nu-i era frică!

Şi-ai zdrâng! zdrâng! Şi-ai zdrâng! zdrâng!
Am o boală să te strâng!(x2)

Iară coana preoteasa
din zdrâng! zdrâng! işi ţinea casa!
Iară coana preoteasa
din zdrâng! zdrâng! işi ţinea casa!

Şi-ai zdrâng! zdrâng! Şi-ai zdrâng! zdrâng!
Am o boală să te strâng!(x2)

Tocmai am afisat o mostra de Blue Busting Spirit! Un weekend outdoor, cu o sesiune extraordinara de teambuilding, ieri, in Brasov impreuna cu cei de la AIESEC. Fireste, dupa asemenea experienta, am cateva intrebari (pentru mine, evident):
1. Ce lungime aveau sforile?
2. Cortul ala era a fost montat si-n Vama Veche?
3. Cati litri de apa or fi trecut oare prin paharele noastre?
4. Cum am fi putut baga bolvanii aia in pamant?
5. Cate gauri erau in total in plasa de banda scotch?

Dupa teambuilding, desigur mancare, haine curate, asteptare si… si… si petrecereaaaaaaa. Cred ca in 30 de mp am incaput la un moment dat si 40 de oameni. Multa muzica, multa mancare, multa bautura, multa treaba in cele din urma .

Bun, si magaru… ce facea? (4 those who know only).