În balanţă

Ieri filosofam despre om și societate. Astăzi pun în balanță. Mâine voi căuta.

Faptul că accesul la informație a venit odată cu tehnologia nu mai e Discovery Channel. Faptul că tehnologia se dezvoltă cu viteza luminii nu-l mai miră nici pe Bill Gates.

Acum 5 ani, era în trend HI5-ul și Yahoo Messengerul. Astăzi, te dai pe Facebook și vorbești pe Skype. În 2000, stăteai la coadă și 2 ore ca să prinzi loc într-un internet cafe. Azi, te conectezi instant de pe telefon. Să vă spun că în ´96 erai cel mai tare din parcare dacă aveai un HC90? Iar acum îți trebuie mulți Gb ca să faci ceva.

Avem o grămadă de conturi într-o grămadă de direcții – definiția “Rețea Socială” ar trebui rescrisă o dată la fiecare 2-3 luni. Ciripim firimituri prin site de 140 de caractere, să ne-ngrăşăm locul în zelist și influența în online. Ne aruncăm degetele peste tot felul de tastaturi, de 3-4 ori pe zi, poate poate creștem în trafic. Din când în când, scoatem din noi specialiștii ba pe la teveuri sau la radiouri, ba pe la conferințe, traininguri și ateliere, pentru ca lumea să ne-audă.

Eficiența rezidă în focalizare și esență. Tu nu eşti pentru toată lumea, la fel cum nici toată lumea nu e pentru tine. Multitasking-ul lui Napoleon e un mit şi nicidecum o evidenţă. În final, rămâi cu zâmbetul şi îmbrăţişările apropiaţilor, nu cu desene stilizate pe care le poţi downloada. Subtila diferenţă dintre a auzi şi a asculta sau dintre a se uita şi a privi poate schimba vieţi.

Dar ştiţi deja că ce am scris mai sus e de mult… istorie.

A doua cadere a Constantinopolului

Ruinele sunt pentru istorie la fel cum stelele sunt pentru astronomi. O sursă de informaţie care, trecută prin tehnologii, oferă o perspectivă a ceea ce s-a întâmplat sau a ceea ce se poate întâmplă.

Primele fac parte dintr-o cultură, celelalte fac parte din necunoscut. Niciuneia, însă, nu-i putem acorda o încredere deplină şi o raţiune perfect pliabilă pe adevăr în condiţiile în care teoriile se bazează pe premise şi nicidecum pe certitudini.

Cu toate astea, dorinţa de cunoaştere şi de dezvoltare continuă a acestei / acestor tehnologii ne îndeamnă să căutăm, să punem întrebări, să aflăm câteva răspunsuri întocmai ca să rămânem cu doar câteva paradoxuri din toată treabă asta.

Lupta pentru supravieţuire înseamnă şi popoare călcate în picioare dar şi mărul care i-a căzut în cap lui Newton. Legea firii nu cunoaşte limite – acesta fiind motivul pentru care-i ataşăm ireversibil conceptul de diversitate, de globalizare, de comunitate ş.a.m.d.

Progresul presupune o aliniere a standarelor pe toate nivelurile de cunoaştere. În ultimii ani, observ o rapiditate a acţiunilor în direcţia asta şi, sincer vă spun, că nu ştiu dacă să mă bucur sau să-mi pun în continuare întrebări.

za mazar faching laif

A dracului de treaba tehnologia asta.

Am ajuns sa avem nevoie de ea, ne-a intrat in gene, o sa nastem copii in fata LCD-ului prin mufa USB. A naibii dependenta de kkturi gen messenger, explorer, WOW. Fratzica, nu mai poti dormi la noapte daca nu dai macar un click pe mouseul (optic, si daca e si wireless, deja e cu fitze) toata ziua, daca nu iti verifici de 3 ori mailul, cu speranta ca poate-ti scrie mos craciun. Ca la cate buzzuri i-ai dat si la cate nu ti-a raspuns, speranta e inca vie.

Si nu-i asa ca va place viata asta? Manca-v-as!!!

in transa

Ma pregatesc de spectacol. Cum? La internet, evident. Tehnologia asta ma mananca. Dati-mi un laptop sa-mi pot verifica mailul din ora-n ora sa dau 3 buzzuri pe minut si sa joc most wanted cu zilele.

Fericitul, de Maria Magdalena Jindiceanu. Din nou. De data asta la Biblioteca Metropolitana. Astazi la 17:30. See ya there. Daca aveti chef, desigur. Daca nu, mai bine :P